Publicat: 28/08/2022
Deși aproximativ 68% din populația planetei este intolerantă la lactoză, laptele și produsele lactate sunt unele dintre cele mai consumate alimente. Numai în România, 33% din populație consumă lapte în fiecare zi.
Cei care suferă de intoleranță la lactoză nu pot digera complet zahărul din lapte, acest zahăr numindu-se lactoză. Drept urmare, după consumul produselor lactate pot apărea diverse simptome precum gaze, diaree sau balonare. Această afecțiune este de obicei inofensivă, însă simptomele pot crea un disconfort.
Dacă suferi de această afecțiune sau dacă doar dorești să limitezi consumul produselor lactate, trebuie să știi că momentan nu există diete făcute specific pentru cei cu intoleranță la lactoză. Cu toate acestea există multe diete în care nu se consumă produse ce conțin lactoză și de asemenea este foarte ușor să modifici anumite diete pentru a nu consuma produse lactate.
Ce este intoleranța la lactoză?
Intoleranța la lactoză este una dintre cele mai întâlnite forme de deficit enzimatic afectând aproximativ 68% din populația globului. Această afecțiune reprezintă incapacitatea organismului de a digera complet lactoza, adică un zahăr găsit în lapte și produse lactate.
Organismul nostru folosește o enzimă numită lactază, care este produsă în intestinul subțire, pentru a descompune acest zahăr, astfel încât să poată fi absorbit în corp. Însă persoanele cu intoleranță la lactoză nu produc suficientă lactază. De aceea, după consumul produselor lactate aceștia pot dezvolta simptome precum balonare, diaree sau crampe abdominale care le pot afecta negativ calitatea vieții.
Simptome
În general simptomele intoleranței la lactoză apar la 30 de minute sau câteva ore după consumul de alimente ce conțin lactoză.
Timpul de apariție a simptomelor precum și severitatea acestora sunt influențate de cantitatea de lactoză consumată. Unii oameni pot mânca sau bea produse ce conțin lactoză timp de câteva ore până să apară primele simptome în timp ce alții prezintă simptome instantaneu.
Principalele simptome ale intoleranței la lactoză sunt:
- diaree;
- balonare;
- crampe și dureri de stomac;
- zgomote intestinale (borborisme);
- flatulență;
- stare generală de rău.
Tipuri de intoleranță la lactoză
Intoleranță primară
Intoleranța primară este cea mai frecventă formă a intoleranței la lactoză. Aceasta apare gradual odată cu reducerea producției lactazei.
Cantitatea de lactază produsă de o persoană scade de obicei după vârsta de doi ani când alăptarea a încetat și dieta devine mai puțin dependentă de lapte și produse lactate.
Intoleranță secundară
Intoleranța secundară este o formă a intoleranței la lactoză cauzată de o problemă la nivelul intestinului subțire. Această formă poate apărea la orice vârstă și poate rezulta în urma unei afecțiuni, a unei intervenții chirurgicale a intestinului subțire sau din cauza unor anumitor medicamente.
Această formă a intoleranței la lactoză este de obicei temporară, nivelurile de lactază fiind restabilite după ce problema de bază este tratată.
Problemele medicale ce pot declanșa intoleranța secundară la lactoză pot fi:
- gastroenterita;
- boala celiacă;
- boala Crohn;
- colita ulcerativă;
- chimioterapie.
Intoleranța congenitală
Intoleranța congenitală apare în cazuri foarte rare și este transmisă genetic. Ambii părinți trebuie să aibă o copie a genei defecte pentru a o putea transmite mai departe copilului.
Bebelușii afectați produc foarte puțină sau chiar deloc lactază. Asta înseamnă că bebelușul va fi intolerant la laptele matern sau lapte praf cu lactoză. Dacă nu este diagnosticată la timp intoleranța congenitală poate pune viața bebelușului în pericol.
Cauze și factori de risc
Cauze
Lactoza este alcătuită din zaharurile simple numite glucoză și galactoză. Corpul are nevoie de enzima lactază pentru a descompune lactoza în glucoză și galactoză ca mai apoi să le poată absorbi în fluxul sanguin.
La cei cu intoleranță la lactoză, intestinul subțire produce niveluri scăzute de lactază și nu poate digera toată lactoza care este consumată. Astfel lactoza nedigerată trece în colon unde interacționează cu bacteriile din colon și provoacă o serie de simptome și disconfort.
Factori de risc
Deși majoritatea bebelușilor pot digera lactoza, mulți oameni încep să dezvolte o capacitate redusă de a digera lactoza, după înțărcare.
Această capacitate redusă de a digera lactoza este mai frecventă în unele părți ale lumii decât în altele. De exemplu, în Africa și Asia, majoritatea populației suferă de intoleranță la lactoză, iar în unele regiuni din Europa, cu ar fi țările scandinave, mulți oameni poartă o genă care le permite să digere lactoza după înțărcare.
În România, aproximativ 17% din populație suferă de intolerantă la lactoză.
Intoleranța la lactoză îți poate influența greutatea?
În mod normal intoleranța la lactoză nu ar trebui să fie un factor în pierderea sau câștigarea kilogramelor, însă dacă nu ai o dietă echilibrată intoleranța la lactoză poate avea efecte asupra greutății tale.
Acest lucru se datorează faptului că în alimentație nu sunt prezente vitaminele, mineralele și nutrienții necesari pentru a menține o greutate sănătoasă.
Produsele lactate sunt unele dintre cele mai nutritive alimente, însă cei cu intoleranță trebuie să găsească alte alternative pentru a nu pierde nutrienții cheie care se află în alimentele ce conțin lactoză.
Există planuri alimentare pentru cei cu intoleranță la lactoză?
În momentul de față nu există planuri alimentare pentru cei ce suferă de intoleranță la lactoză. Cu toate acestea, indiferent de dieta pe care alegi să o urmezi pentru a pierde kilogramele în plus, poți face ușor modificări pentru a nu consuma produse ce conțin lactoză.
Printre cele mai populare diete în care consumul de produse lactate este limitat sau chiar eliminat putem număra:
- dieta paleo;
- dieta vegetariană;
- dieta vegană;
- dieta mediteraneană.
Dieta Paleo
Dieta paleo se bazează pe alimentația pe care ar fi putut-o consuma strămoșii noștri din era paleolitică, adică aproximativ acum 2,5 milioane de ani. Alimentele consumate în dieta paleo sunt acele alimente care puteau fi obținute prin vânătoare sau cules, precum:
- carne slabă;
- pește;
- fructe;
- legume;
- nuci;
- semințe.
Alimentele care au devenit comune după apariția agriculturii precum lactatele, leguminoasele și cerealele sunt limitate. De aceea, dieta paleo este potrivită pentru persoanele cu intoleranță la lactoză.
Dieta vegetariană
Dieta vegetariană presupune în principal eliminarea consumului de carne, pește și produse de origine animală, însă există diferite forme de vegetarianism care diferă prin restricțiile lor.
- dieta lacto-ovo-vegetariană: elimină carnea și peștele, dar permite ouăle și produsele lactate;
- dieta lacto-vegetariană: elimină carnea, peștele, ouăle și permite produsele lactate;
- dieta ovo-vegetarină: elimină carnea, peștele, produsele lactate și permite ouăle;
- dieta pescatariană: elimină carnea, dar permite peștele și uneori ouăle și produsele lactate;
- dieta vegană: elimină toate produsele de origine animală, inclusiv mierea;
- dieta flexitară: permite ocazional carnea și peștele dar în cantități mici.
Pentru cei cu intoleranță la lactoză, cele mai potrivite forme ale dietei vegetariene sunt dieta ovo-vegetariană, pescatariană, flexitară, deoarece pot alege să nu consume produse lactate, și vegană.
Dieta vegană
Dieta vegană este o dietă care se bazează pe plante, precum legume, fructe, cereale și semințe, și alimente obținute din plante.
Veganii nu consumă alimente de provin de la animale, inclusiv mierea, ouăle și produsele lactate. Această dietă este potrivită pentru cei cu intoleranță la lactoză, deoarece consumul de produse lactate este eliminat.
Calciul este necesar pentru a menține oasele și dinții sănătoși și este găsit în mare parte în produsele lactate, însă cei cu intoleranță la lactoză trebuie să găsească alte surse de calciu, iar veganii se confruntă cu aceeași problemă.
Unele dintre sursele vegetale bogate în calciu sunt:
- legumele verzi precum brocoli și varză furajeră (varză kale) ;
- băuturi din cereale precum soia și ovăz;
- tofu îmbogățit cu calciu;
- fructe uscate precum stafide, prune și smochine.
Dieta mediteraneană este o dietă bazată pe alimentele tradiționale pe care oamenii din țările cu ieșire la Marea Mediterană, precum Grecia, Italia și Spania obișnuiau să le mănânce în trecut.
Deși în această dietă nu există reguli stricte este încurajat consumul de legume, fructe, cereale integrale și nuci și semințe. Carnea de pui și peștele sunt și ele incluse în dietă însă în cantități mici.
Acest plan alimentar este potrivit pentru cei cu intoleranță la lactoză, deoarece în dieta mediteraneană consumul de produse lactate este limitat, iar unii oameni care urmează această dietă renunță la ele în întregime.
Conspect
Intoleranța la lactoză este incapacitatea organismului de a digera lactoza, un zahăr găsit în produsele lactate. Această incapacitate este cauzată de o producție redusă a enzimei lactază care este necesară pentru a digera lactoza.
Aproximativ 68% din populația planetei suferă de intoleranță la lactoză, însă nu toți prezintă simptome. Simptomele intoleranței la lactoză și severitatea acestora sunt influențate de cantitatea de lactoză consumată. Principalele simptome sunt crampele abdominale, balonarea și diareea.
În prezent nu există diete făcute specific pentru cei cu intoleranță la lactoză, însă deoarece există multe alimente pe care le poți consuma în locul produselor lactate, este ușor să urmezi orice dietă. Printre cele mai populare diete care sunt potrivite pentru cei cu intoleranță la lactoză se numără dieta paleo, dieta vegetariană și vegană și dieta mediteraneană.
